COVID-19 ȘI TULBURĂRILE DE PERSONALITATE



COVID-19 ȘI TULBURĂRILE DE PERSONALITATE

25 aprilie 2020     Adăugat de Cosmin Popa     Etichete: ,

Tulburările de personalitate pot fi definite prin prezența unor modele de gândire și de comportament extrem de disfuncționale, acestea începând să se dezvolte încă din copilărie și devenind dezadaptative la vârsta adultă. Pentru stabilirea diagnosticului specific de tulburare de personalitate este nevoie ca aceste pattern-uri de gândire și comportament să-i creeze probleme de funcționalitate pacientului astfel încât acestea să-i afecteze rolurile în societate, în familie sau la locul de muncă (APA, 2013). Ca în orice altă tulburare din spectrul psihopatologic, stresul reprezintă unul dintre factorii care pot contribui la apariția decompensărilor în cadrul tulburărilor de personalitate (Beck, Davis, & Freeman, 2015). Aceste decompensări pot fi caracterizate prin apariția anxietății și/sau a depresiei, în mod special în cazul tulburărilor de personalitate apaținând clusterului C (TP evitantă, TP dependentă și TP obsesiv-compulsivă). De asemenea, se pot evidenția comportamentele manipulative, uneori pasiv-agresive sau chiar agresive în cazul clusterului B (TP Narcisică, TP Histrionică, TP Antisociala și TP Borderline).

În ceea ce privește clusterul A (TP Schizoidă, TP Schizotipală și TP Paranoidă), tabloul clinic favorizat de stres constă în apariția psihozelor sau a simptomelor de tip psihotic (Lăzărescu & Nireştean, 2007). Cu alte cuvinte, această situație complexă legată de COVID-19, generatoare de stres, poate reprezenta un factor declanșator pentru unii dintre acești pacienți, iar aspectele care diferențiază tulburările de personalitate sunt tipul de reacție, precum și intensitatea acesteia. Modificarea stilului de viață, distanțarea socială și scăderea frecvenței interacțiunilor sociale, îngrijorările și incertitudinea datorate situației de urgență provocată de pandemia Coronavirus (COVID-19), contribuie la activarea unor credințe centrale/scheme cognitive disfuncționale specifice fiecărei tulburări de personalitate în parte. Credințele centrale/schemele de gândire disfuncționale reprezintă pattern-uri de gândire rigidă, adânc encodate în personalitatea subiectului, care se formează în copilărie din cauza interacțiunii persoanei cu un mediu ostil, neprietenos, caracterizat în special de abandon, deprivare emoțională sau uneori opusul, mai exact o hiperprotectivitate din partea părinților (Beck J. , 2011). Aceste credințe îi conturează pacientului cu tulburare de personalitate o imagine falsă/distorsionată a realității înconjurătoare, astfel că, din cauza acestora apar gânduri automate cu un conținut negativ, fapt care generează ulterior apariția unor emoții negative disfuncționale (Clark & Beck, 2010).

Așadar, pe baza celor amintite mai sus, precum și din experința mea din ultima lună cu acești pacienți, pot afirma faptul că în contextul social al pandemiei COVID-19, pacienții cu tulburări de personalitate specifice clusterului anxios (Cluster C) pot interpreta evenimentele actuale prin intermediul unor distorsiuni de gândire cum ar fi suprageneralizarea și catastrofarea. Suprageneralizarea este o distorsiuniune cognitivă care se referă la procesarea informațională a unui eveniment negativ (T0), în cazul nostru pandemia, prin amplificarea rezultatelor negative care pot apărea la toate nivelurile (social, emoțional, economic, etc). Această amplificare a consecințelor pe care pacienții care se confruntă cu anxietatea o fac într-un mod automat, crează un nivel ridicat de incertitudine și accentuează anxietatea, astfel încât aceștia nu mai reușesc să identifice oportunitățile existente pentru a rezolva o anumită problemă (T1), focusându-se mai mult pe suprageneralizare decât pe soluționarea practică a problemelor existente în viața lor. Suprageneralizarea poate fi descrisă în acest context prin apariția unor gânduri automate de genul: 1) „Tot timpul o să fie la fel și va dura ani până vom ieși din această situație”; 2) „Situația este foarte gravă și cu toții vom suferi traume iremediabile”; 3) „Niciodată nu o să se găsească un tratament eficient sau un vaccin eficient”. Datorită acestui tip de distorsiune cognitivă, acești pacienți pot să treacă de la suprageneralizare la catastrofare, care se poate manifesta prin gânduri automate precum: 1) „Este cumplit ceea ce se întâmplă, nu am nicio o șansă să mai scap cu viață”; 2) „Cu toții vom muri”; 3) „Viața mea se termină aici, voi muri fără îndoială”. Deși situația prezentă legată de COVID-19 este una complexă, riscurile sunt reale și ele chiar există, drept urmare este normal ca noi toți să avem astfel de îngrijorări, în cazul unor pacienți cu tulburări de personalitate din Clusterul C îngrijorările sunt intensificate de aceste distorsiuni de gândire și mai ales de credințele lor centrale. Cu alte cuvinte, acești pacienți amplifică mult consecințele pe care și le imaginează, în pofida faptului că nu fac parte din grupa de risc, sau că, încă de la începutul pandemiei, se află într-o izolare totală la domiciliu.

În privința tulburărilor din Clusterul B lucrurile sunt mai complexe. Ultima luna mi-a demonstrat din nou faptul că acești pacienți pot experimenta stări emoționale diverse, în care emoțiile și comportamentele se modifică foarte rapid și dramatic în funcție de contextul social. Dacă ar fi să realizez o ierarhizare a distorsiunilor cognitive pe care le-am identificat în terapie la acești pacienți, acestea ar fi amplificarea sau minimizarea. Amplificarea/minimizarea este o distorsiune care le-a generat, cel puțin pacienților mei cu TP de cluster B, următoarele tipuri de gânduri automate legate de contextul actual: 1) „Mie nu o să mi se întâmple absolut nimic, este o prostie ceea ce se întâmplă” (TP narcisică); 2) „Nimic nu o să mai fie ca înainte, totul o să se schimbe, nu voi mai avea nici un prieten/suport social” (TP histrionica); 3) „Oricum, viața nu are sens, ce mai contează ceea ce se întâmplă acum?” (TP borderline). Nu pot să dau nici un exemplu de pacienți cu TP antisocială deoarece nu am avut în terapie astfel de pacienți de la începutul pandemiei. În schimb la pacienții pe care i-am descris, se poate remarca un protest dramatic combinat cu o minimizare sau, dimpotrivă, o maximizare a unor consecințe ce pot apărea pe fondul pandemiei de Coronavirsus (Covid-19).

Deși nu am lucrat în terapie nici cu pacienți din Clusterul A în această perioadă, voi îndrăzni să-mi exprim o observație/opinie personală. Corelând studiile de specialitate cu anunțurile din media sau pe rețelele de socializare, am remarcat faptul că unele persoane aparținând acestui cluster (în special foști pacienți de-ai mei) au tendința de a posta pe rețelele de socializare articole cu tematici care țin de conspirații mondiale, ocultism, sau chiar să promoveze anumite fake news, s.a.m.d. Cu alte cuvinte, apare o distorsionare a realității datorată acelor credințe centrale specifice clusterului A, în care realitatea poate fi interpretată printr-un grad ridicat de suspiciozitate și interpetativitate (TP paranoidă), printr-o indiferență cognitivă și afectivă (TP Schizoidă) sau explicată prin prisma fenomenelor oculte (TP Schizotipală).

Având în vedere toate aspectele descrise mai sus, există câteva lucruri la care pacienții cu tulburări de personalitate pot recurge pentru a depăși această perioadă dificilă. De exemplu pot să urmeze un set de activități care să-i ajute să-și modifice comportamentul într-un sens adaptativ, și anume: 1) Să-și țină un jurnal de monitorizare a gândurilor automate; 2) Să reflecteze asupra valorilor personale de viață și să încerce (în limita posibilităților) să trăiască în raport cu acele valori. Ex.: valoare de viață – Familia. Comportament – să se implice în mai multe activități cotidiene, începând de la cele casnice până la cele recreative, împreună cu membrii familiei; 3) Să-și instaleze pe smart phone-uri aplicații, gen: The Mindfulness App, Calm, Stop, Breathe & Think, etc, care sunt gratuite și sunt extrem de benefice dacă sunt ascultate și folosite zilnic de către pacient. În cazul în care pacienții au insomni ușoare, se recomandă aplicația CBT-I, care-i permite pacientului să-și monitorizeze somnul și îi oferă și soluții practice pentru a avea un somn mai liniștitor; 4) Să facă sport, în limita în care starea de sănătate și logistica le permite; 5) Dacă observă că starea dispozițională se modifică într-un sens negativ, să înceapă un program de psihoterapie online. Este important să apeleze la un psihoterapeut cu experiență în abordarea și tratarea tulburărilor de personalitate; 6) Să se informeze doar din surse oficiale, iar perioada destinată știrilor să se rezume la maximum o jumătate de oră pe zi; 7) Să evite zonele de contaminare psihologică – site-uri care sunt recunoscute pentru lansarea de fake news-uri, canale de televiziune etc.; 8) Dacă situația materială le permite și dacă sunt vorbitori de limbă engleză/franceză/germană, să opteze pentru un abonament online la un ziar cu tiraj internațional (New York Times, Time, Le Figaro, etc). Acest lucru este important, mai ales atunci când se dorește o colectare a informațiilor de la sursă, pentru evitarea fake news-urilor (verificarea din mai multe surse); 9) În cazul în care observă că starea emoțională se înrăutățește semnificativ să-și contacteze cât mai rapid medicul curant psihiatru/psihoterapeutul.

Acestea sunt doar câteva dintre recomandările de acțiuni pe care le pot înteprinde pacienții cu tulburări de personalitate în aceste zile. Cu siguranță mai există și altele, dar scopul acestui articol nu este unul științific (nici nu este conceput în această manieră), ci mai mult unul de conștientizare și suport pentru pacienții cu tulburări de personalitate.   

References

APA. (2013). DSM-5. Washington, D.C.: American Psychiatric Association.

Beck, A., Davis, D., & Freeman, A. (2015). Cognitive Therapy of Personality Disorders. Third Edition. New York: Guilford Publications.

Beck, J. (2011). Cognitive behavior therapy : basics and beyond. (2nd ed. ed.). New York: The Guilford Press.

Clark, D., & Beck, A. (2010). Cognitive theory and therapy of anxiety and depression: Convergence with neurobiological findings. Trends in Cognitive Sciences , 14(9), 418–424.

Lăzărescu, M., & Nireştean, A. (2007). Tulburările de personalitate. Iaşi: Polirom.