Reprezintă hipnoza panaceul universal?

La fel ca mulți colegi de-ai mei, în urmă cu ceva ani am efectuat un training în Hipnoterapie Cognitivă cu regretatul Prof. Thomas Dowd de la Kent University, Ohio, SUA. Foarte multă vreme Prof. Dowd a susținut regulat cursuri la UBB Cluj-Napoca în cadrul Facultății de Psihologie, dar și workshopuri/training-uri pentru profesioniștii din domeniul sănătății mintale. La acel curs am aflat faptul că hipnoterapia este folosită în cadrul psihoterapiei ca o metodă complementară/adjuvantă de intervenție psihologică, alături de mindfulness și de tehnicile de relaxare. De asemenea, încă din facultate știam faptul că există școli de hipnoză consacrate cum ar fi cea Eriksoniană sau mai aproape de mine Hipnoterapia Cognitivă/Clinică. Așadar, atunci când am considerat că este cazul, am folosit de-a lungul timpului  în psihoterapie tehnici specifice Hipnoterapiei Cognitive, rezultatele fiind mulțumitoare. Știm faptul că în prezent nu există  studii care să indice că hipnoterapia poate reprezenta o metodă unică de tratament, mai ales în tratamentul tulburărilor psihice/psihologice.  Totuși, un prim studiu inițiat în 2017 este desfășurat acum în Germania, de către Fuhr, K. si colab. , intitulat: Efficacy of hypnotherapy compared to cognitive-behavioural therapy for mild-to-moderate depression: study protocol of a randomised-controlled rater-blind trial (WIKI-D). 

 Aveți protocolul aici: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5719298/

În momentul publicării protocolului, autorii au afirmat, citez: ,,It is one of the first studies which will systematically examine HT as monotherapy for the treatment of depression in an evidence-based study design”, încheiat citatul. Deci, cu alte cuvinte o să fie primul studiu din lume care o să compare într-o manieră științifică efectul monoterapeutic al hipnozei cu alte abordări psihoterapeutice. Așteptăm cu interes publicarea acestui studiu. Într-un alt articol în care este prezentată o meta-analiză recentă Thompsona, T. (2019) și colab., intitulat: The effectiveness of hypnosis for pain relief: A systematic review and metaanalysis of 85 controlled experimental trials, se indică faptul că hipnoza are un efect semnificativ asupra durerii, ca analgezic, dar că funcționează doar în cazul pacienților ușor sugestionabili (moderați sau puternic). Pentru ceilalți pacienți rezultatele au fost nesemnificative în plan clinic în reducere durerii. Deci, două concluzii rezultă de aici: HP este eficientă în reducerea durerii cronice, dar funcționează doar în cazul pacienților sugestionabili. M-am uitat și la ceea ce a fost publicat recent legat de CBT. Tang, N. (2018) publică un articol intitulat: Cognitive behavioural therapy in pain and psychological disorders: Towards a hybrid future, în care arată faptul că psihoterapia cognitiv-comportamentală este eficientă atât în remiterea tulburărilor psihologice apărute în durerea cronică, cât și în scăderea nivelului de durere (este adevărat pentru durere la un nivel moderat). De asemenea, în privința tratamentului depresiei, una dintre cele mai importante meta-analize efectuate până în prezent de către Cjupers, P. și colab (2013), intitulat: Meta-Analysis of Cognitive-Behavioural Therapy for Adult Depression, Alone and in Comparison With Other Treatments, indică faptul că cea mai eficientă formă de tratament pentru depresie este CBT+medicație antidepresivă, iar orientarea din CBT care are cel mai ridicat grad de eficientă pentru tratamentul depresiei este protocolul lui Aaron T. Beck.  Eficiența CBT în tratarea majorității spectrului psihopatologic a fost demonstrată în foarte multe alte studii. Aceste articole pot fi găsite online, unele sunt restricționate  altele pot fi descărcate liber. Revenind la tema acestui articol, putem deduce din cele de ai sus câteva concluzii importante: 1) Hipnoterapia este folosită ca metodă complementară unor alte abordări psihoterapeutice și nu ca monoterapie; 2) Nu funcționează în cazul pacienților/oamenilor care nu sunt sugestionabili; 3) Nu există studii comparative între HP cu alte psihoterapii legată de eficiență, din perspectiva monoterapiei; 4) Există metode mult mai eficiente care pot rezolva atât partea de tulburare psihologică în condițiile medicale cronice și durerea cronică, cu implicații benefice și în partea somatică (vezi CBT). Cu alte cuvinte, HP nu vindecă și nu este un panaceu universal care rezolvă toate problemele ființei umane. La fel ca mindfulness-ul sau tehnicile de relaxare, HP poate avea un efect benefic doar atunci când este folosită adecvat în cadrul unei psihoterapii. Nimic mai mult. 

 

Comments are closed.